agora fiului risipitor

Agora a fost un film bun, dar care mi-a lasat un gust amar, cred ca perspectiva asupra Hipatiei nu a fost cea mai potrivita. Dupa mine Hipatia trebuia sa fie mai degraba un simbol al ratiunii, impotriva oricaror zei si al dreptatii impotriva oricui ar comite-o, nu trebuia sa fie o femeie moale, aproape lesinata, care nu indrazneste sa-si contrazica tatal, dintr-un soi de sentimentalism. De fapt poate ca asa s-a intentionat sa fie si interpretarea a lasat de dorit...
Trecand la subiect, marturisesc ca am refuzat sa vad in Agora un film anti-crestin, din doua motive : este vorba de un episod istoric, real, din secolul V si pe care il relateaza majoritatea istoricilor bisericii, scenariul ii revine in mare parte lui Socrate Scolasticul si in al doilea rand pentru ca mie mi s-a parut ca vorbeste depre ceea ce as numi "sindromul fiului risipitor".

Acest sindrom este o dominanta a vietii crestine, din Antichitate si pana in zilele noastre, el reprezinta un punct de referinta, atat in vietile sfintilor, cat si in ale noastre, cunosc cateva exemple destul de aproape de mine.
Sindromul fiului risipitor este continuarea nespusa, dar umana a caintei.
Astfel, odata injunghiat vitelul si reprimit la sanul patern po-caitul isi doreste foarte tare sa demonstreze ca a meritat. Usor, usor el nu-si mai indreapta atentia doar asupra sa, el devine dator sa-i "salveze" si pe ceilalti. de aceea pocaitul nu mai crede in liber arbitru si pronie divina, care asa cum a avut grija ca el sa se intoarca va avea grija si de altii, ci doar in "regula" lui Dumnezeu, care trebuie urmata cu orice pret.
Mistuit de vinovatie, de altfel majoritatea rugaciunilor accentueaza cu grija sentimentul, el isi concentreaza zelul in salvarea fratelui care a stat linistit pana atunci in preajma Tatalui, chiar daca din cand in cand a mai tras si el o betie cu prietenii.
Undeva pe aici se afla si cheia evenimentelor care au culminat cu moartea Hipatiei, de care Chiril poate nu se face vinovat, dar faptul ca femeia a murit jupuita de vie spune multe despre efortul pe care crestinii alexandrini l-au depus in implinirea voii lui Dumnezeu.