jocul de a vacanta
Diavolul s-a modernizat. De multa vreme. Nu mai are coarne si nici nu mai incheie pacte cu sange, ci contracte de munca si credite.
Fiecare vis calcat in picioare pentru/prin bani inseamna o revolta inaintea lui Dumnezeu.
Facem spume la gura de fiecare data cand vine vorba de salariu. Fie ca ni se micsoreaza noua, fie ca altul castiga mai mult.
Si de fiecare data il intrebam avizi pe Dumnezeu de ce exista inechitate, de ce altii castiga mai mult.
De ce Doamne se ingrasa capra vecinului si a noastra nu.
Faust-ul zilelor noastre nu mai cauta cunoasterea. El vrea plasma, masina si statut social. Si pentru asta nu mai are nevoie de libertate si-o vinde pe mai putin de 30 de arginti in fiecare luna.
De fiecare data, luna de luna, ne lasam calcati in picioare pentru ca trebuie sa traim mai bine...in rate. Primim un salariu pentru a persista in existenta. Iar demnitatea si libertatea putem sa ni le bagam undeva. Oriunde ne mai incape ceva si nu avem deja un morcov.
Data viitoare insa, haideti sa nu ne mai intrebam daca exista liber arbitru, ci cat suntem dispusi sa primim pentru el.
